Cu o pasiune molipsitoare, lectorul Razvan Bulus ne explica de la inceput faptul ca educatia vizuala nu este neaparat un concept vag, cat personal. Nefiind un curs cu o finalitate cuantificabila, scopul acestuia este de a ne ajuta sa vedem mai mult din ceea ce ne inconjoara. De a ne face pofta. De a ne face mai curiosi.
Picturi de Rubens. O recomandare cinematografica. O analiza filosofica. Monet, Leonardo da Vinci, Pablo Picasso, Raphael. Goya. Exercitii. Inca o recomandare cinematografica, apoi cateva lecturi. Discutii, impresii, simturi incordate la maximum pentru a putea cuprinde fiecare aspect din arta vizuala infatisata in fata noastra. Vizite la muzee. Stat pe bancute pentru a intelege de ce pictorul a ales sa puna lumina fix in acel punct, fix in acel mod in pictura preferata.
Suntem intrebati la fiecare pas ce simtim. Ni se reaminteste la fiecare pas faptul ca nu este vorba despre ceea ce credem sau percepem, ci este vorba despre ceea ce deducem. Exista o emotie uimitoare in clasa. Cu ajutorul lui Razvan, Cei mai multi dintre noi realizeaza pentru prima data faptul ca arta ne apartine noua tuturor, si ca o putem intelege si aprecia fara cunostintele tehnice ale unui specialist in domeniu. Pozitiv si entuziast, lectorul intelege revelatia de pe chipurile noastre si atunci insista si mai mult asupra acestui aspect, incurajandu-ne sa vorbim deschis despre tot ce se prezinta la workshop.
Acesta s-a desfasurat pe parcursul a doua saptamani, in fiecare zi de miercuri si in weekend cu iesiri optionale. Nu am avut teme fotografice asa cum eram obisnuiti la celelalte cursuri, in schimb, am fost indemnati sa reflectam asupra noilor descoperiri si sa parcurgem o bibliografie recomandata pentru a intelege si mai bine cum putem intelege frumosul din jur.
La finalul celor doua zile, m-am surprins fotografiind intr-un stil…diferit. “Capturam” culorile armonios fara sa realizez, cautam si pozam subiecte inedite pe care nu le-as fi putut vedea inainte, exersam diverse jocuri de lumini in locuri neobisnuite. Am devenit mai curioasa, si am realizat faptul ca suprizele nu se sfarsesc niciodata, atata timp cat sunt atenta la ce ma inconjoara. Pe langa toate acestea, cel mai frumos lucru pe care l-am putut obtine de la acest workshop a fost faptul ca mi-a reamintit de ce am vrut sa devin fotograf la bun inceput. Mi-am dorit sa devin un fotograf cu adevarat bun pentru a putea surpinde ceea ce simt in legatura cu un anumit loc, obiect, melodie sau persoana. Dupa workshopul de Educatie Vizuala, sunt cu siguranta pe drumul cel bun. 🙂 Tu de ce ti-ai dorit sa devii fotograf?
Autor: Andreea Doria Petre
